Am avut norocul sa merg in Billund, orasul in care s-a infiintat firma Lego si sa vizitez Lego Idea House si la LegoLand. Lego Idea House este de fapt un muzeu Lego in care au acces numai angajatii firmei sau rudele lor. Datorita unei colege Erasmus, care e unul dintre cei mai mari fani Lego din lume, am putut intra acolo. Am fost uimit sa aflu ca cel care a infiintat firma Lego a fost de fapt constructor de case din lemn si a inceput sa faca jucarii din lemn pentru ca ii ramaneau materiale de la construirea caselor.

Casa in care s-a infiintat Lego, actual Lego Idea House

In interiorul muzeului mi-am descoperit o parte din copilarie, seturi vechi de lego-uri cu care ma jucam cand eram mic acum erau puse ca exponate de muzeu si nu le puteam atinge. Tot aici am aflat multe informatii interesante despre fondatorul Lego, Ole Kirk Christiansen.

Asta este unul dintre seturile pe care le-am avut cand eram mic

Initial compania s-a chemat Billund Maskinsnedkeri, un nume care nu era usor de pronuntat nici pentru danezi. Ole Kirk Christiansen si-a dat seama de acest lucru in anul 1934 si a organizat un concurs pentru a gasi un alt nume, iar premiul pentru acest concurs era o sticla din cel mai bun vin al casei Christiansen. Amuzant este faptul ca unicul castigator al acestui concurs a fost chiar Ole Kirk Christiansen, care a venit cu numele de Lego provenit din imbinarea celor doua cuvinte daneze “leg godt” (care inseamna “joaca-te bine”). Coincidenta face ca in latina, lego sa aiba sensul de “a pune impreuna”, ceea ce se potriveste de minune cu tehnica blocurilor de plastic ce se imbina.

Naming Lego

Pana in 1947, Lego a facut doar jucarii din lemn si a avut un succes fenomenal pe plan local. Tot in acest an, fondatorul a cumparat patentul pieselor de jucarii care se pot imbina, “Kiddicraft Self-Locking Building Brick” din Londra. In anul 1949 iese prima cutie de Lego – Automatic Binding Bricks, adica ce avem astazi, “caramizi” din plastic ce se pot imbina. Pe cutia acestei jucarii apareau cei doi copii ai lui Ole Kirk Christiansen, o idee ce avea sa il ajute mai tarziu pe fondator pentru ca foarte multi producatori de jucarii aveau sa imite jucariile Lego cu tot cu poza de pe cutie, ceea ce reprezenta o cale usoara de a-i da in judecata pentru folosirea imaginii copiilor sai.

Copii lui Ole Kirk Christiansen

Ceea ce mi se pare de-a dreptul genial la Lego este faptul ca poti face absolut orice din blocurile de plastic Lego. In muzeu am aflat ca sunt 915,103,765 de moduri in care poti imbina 6 blocuri standard de Lego. Mi-a fost demonstrata teoria conform careia poti face orice cu blocurile Lego, atunci cand am fost la Legoland. Acolo absolut orice lucru era facut din blocuri Lego sau avea legatura cu o poveste Lego (hotelul, cinematograful, acvariul, firma de paza, gecile de ploaie etc.). Cei de la Lego au facut o miscare foarte buna atunci cand s-au decis sa colaboreze cu Disney pentru reeditarea povestilor faimoase in format Lego.

Pana acum e cel mai tare parc de distractii in care am fost vreodata. Am sa va arat niste poze care vorbesc de la sine.

Cel mai mult m-am distrat la rollercoastere, cinema-ul 4D si la acvariu, dar nu prea am facut poze acolo.

As veni cu placere din nou la Legoland si as mai vizita inca o data Lego Idea House pentru ca sincer merita.

Wally Olins contureaza in “Noul ghid de identitate” trei mari modele ale arhitecturii de brand:

Corporatista sau monolitica
Compania utilizeaza un singur nume si un singur sistem vizual.

Exemple de companii care folosesc o asemenea arhitectura de brand sunt Virgin (Virgin Mobile, Virgin Cola, Virgin Travel etc.) din afara si de la noi Tiriac Holdings (TiriacAir, TiriacAuto, TiriacImobiliare etc.). Din punctul meu de vedere pentru a putea sustine un model de arhitectura monolitca trebuie ca toate serviciile sau produsele ce poarta numele brandului sa reflecte acelasi set de valori. Daca toate companiile care se afla sub umbrela aceluiasi brand merg bine, atunci si brandul mama va merge bine, daca una da gres atunci toata umbrela va avea de suferit, cam asta e cel mai mare dezvantaj al acestui model de arhitectura de brand.

Girata
Organizatia detine numeroase branduri si fiecare este articulat de numele sau stilul vizual al brandului mama.

Compania care alege un astfel de model de arhitectura de brand de obicei a preluat alte companii care au propria cultura corporatista si nu au putut fi inglobat sub un singur brand tutelar. Stilul managerial sau “bucataria interna” a ramas aceeasi, dar identitatea a fost girata.

Centrata pe brand
Compania detine o serie de branduri sau companii aparent fara nicio legatura una cu alta sau cu corporatia.

Cel mai mare avantaj al acestui model este acela ca poti face oricand exit fara a “atinge” foarte mult corporatia. Exemplul meu preferat al acestui tip de arhitectura de brand este Diageo. Aceasta companie detine o gama larga de branduri de lux din industria bauturilor alcoolice (Guiness, J&B, Johnie Walker, Smirnoff, Baileys s.a.). Dezavantajul este reprezentat de investitia foarte mare care trebuie facuta pentru conturarea liniilor directoare ale fiecarui brand si promovarea individuala.

*am promovat putin si unul dintre forumurile unde am postat pentru prima data o discutie despre arhitectura de brand -> Seo Romania

Foto ©

Pentru ca m-a marcat destul de mult modul in care teoretizeaza Olins concepte legate de afaceri si branding am ramas fidel acestui guru al brandingului achizitionandu-mi cat mai multe dintre cartile scrise de el, mai ales cele traduse in romana de catre Stefan Liute (multumim).

In urmatorul post voi dezbate unul dintre conceptele prezentate in carte.